Termeni

Relevanta unei activitati de naming consta in cunoasterea si intelegerea fenomenului, a pasilor urmariti, a factorilor sai de influenta. Excelenta sta in talent.

Comunicarea reprezinta resursa de baza prin intermediul careia se realizeaza interactiunea umana. Ea se manifesta ca puterea substantiala de a forma o societate si de a integra elemente in aceasta. Realizata prin diferite limbaje, comunicarea se produce in relatii interdependente de tipul mesaj-feedback, intre emitatori si receptori.

In marketing, termenul comunicare este folosit pentru a denumi o complexitate de masuri luate in scopul transmiterii un mesaj catre o plaja de interes; de multe ori acest mesaj este reprezentat de catre propunerea unica de vanzare. Urmarind influentarea audientei pentru a reactiona fata de o anumita companie, un anumit produs sau o anumita persoana, aceasta comunicare in scop economic ia diverse forme in functie de mijloacele si instrumentele folosite: publicitate, branding, PR, lobby.

Cuvantul este semnul sensibil si arbitrar prin intermediul caruia fiintele umane produc si exprima acte de gandire. Provenit din conventum (lat. intelegere), acest semn trebuie produs intr-o foma si inteles de catre cei care vorbesc un limbaj. Studiile lingvistice atribuie cuvantului caracteristica de a fi unitatea de baza a vocabularului, formata din asocierea dintre un sens sau un complex de sensuri si un complex de sunete. In scris, cuvantul este transpus intr-un cod alcatuit din semne grafice, reprezentand litere si simboluri.

Numele reprezinta un cod verbal prin care se inregistreaza o idee si poate evoca o notiune abstracta sau concreta in absenta acesteia. Este obligatoriu de remarcat faptul ca relatiile dintre un nume si obiectul reprezentarii sale sunt aproape complet arbitrare si stabilite prin conventii (cu exceptia numelor provenite din onomatopee sau derivari de sens in acelasi camp semantic). In termeni de filozofie si semantica, una dintre functiile primare ale unui nume este referinta. A face referinta directa catre o notiune sau o persoana fara ca acestea sa aiba nume este o incercare foarte grea. In acest sens, numele este o conditie sine qua non de existenta. Cel mai adesea, lipsa unui nume corespunde cu lipsa unei identitati, asa cum lipsa unui cod grafic pentru a exprima o idee corespunde cu lipsa unei identitati vizuale.

In scris, numele sunt transpuse prin coduri de semne grafice, la fel ca substantivele comune, dar gramatical, au proprietati diferite. Numele provenite din cuvinte cu sens au un potential mai mare de a fi preluate si recunoscute cu usurinta, fiindca, pe langa reactia fata de forma, ele implica si un act de gandire.

Nume de marca este un cod verbal unic prin care se identifica si diferentiaza o anumita marca pentru a fi recunoscuta, comunicata, accesata si solicitata. In mod intentionat, numele de marca este inregistrat in concordanta cu legislatia existenta, este recunoscut si protejat.

Atunci cand numele de marca este comunicat de catre beneficiarul marcii, in interesul sau economic, acesta foloseste transpunerea iconica a numelui intr-un cod vizual unic – logo-ul – ca o semnatura oficiala proprie care aduce un plus de valoare si recunoastere.

Brandul sau puterea de influenta a unei idei, poate fi definit ca suma tuturor perceptiilor, actiunilor si reactiilor pe care o societate le manifesta in jurul unei prezente abstracte intr-o anumita perioada de timp. Dezvoltat prin existenta si manifestarea interesului unei audiente fata de o anumita marca, persoana sau idee, brandul masoara capacitatea de influenta din jurul uneia dintre acestea.

Un brand nu reprezinta numai evolutia unei marci intr-un context social, ci si contextul insusi: un sistem de sensuri distribuite in timp si spatiu si un tezaur de pareri personale ale indivizilor.

Branding-ul este activitatea de cladire a potentialului de perceptie pentru un produs, o companie, o persoana sau o idee. Aceasta activitate poate fi descrisa ca un procedeu de creare, implementare si pastrare a unei identitati si a unui aspect remarcabil si competitiv.

Lovemark este un termen relativ nou, implementat de catre Kevin Rogers pentru a denumi unul dintre stadiiile superioare la care poate ajunge un brand. Lovemark-ul este nivelul in care un brand atinge un grad foarte mare de influenta asupra unei anumite audiente si isi transforma clientii fideli in avocati si promoteri proprii. Rogers afirma ca trasatura esentiala a unui lovemark este puterea de a inspira o loialitate care depaseste ratiunea. Pentru a realiza aceasta, un brand trebuie sa detina mister, senzualitate si intimitate.

La nivel conceptual, graficul de mai jos exprima evolutia potentiala a unei idei de afaceri:

Idee > comunicare > nume > nume inregistrat > marca inregistrata > brand > lovemark